Semnele pierderii auzului

Conştientizarea etapelor de comunicare vă poate ajuta să identificaţi semnele timpurii ale pierderii auzului.

Three boys playing with toys

Bebeluşii încep să audă şi să recunoască ritmul şi melodicitatea vocilor în primele luni de la naştere. Ei răspund adesea la sunetele melodioase când le vorbiţi. O problemă de auz netratată poate avea un efect devastator asupra abilităţii copilului de a învăţa limbajul vorbit. Acest lucru afectează educaţia, perspectiva carierei şi calitatea generală a vieţii. Punctele de referinţă pentru comunicaţie, prezentate mai jos, vă pot ajuta la identificarea semnelor de pierdere a auzului la bebeluşul dumneavoastră. Dacă aveţi probleme cu privire la dezvoltarea bebeluşului dumneavoastră, contactaţi medicul specialist pentru o evaluare a auzului.

Cum răspund de obicei bebeluşii şi nou-născuţii cu un auz normal

  • Nou-născuţii - în general, tresar în răspuns la zgomotele puternice bruşte. Adesea, îşi îndreaptă capul în direcţia sunetului.
  • Până la 2 luni - auzul bebeluşului s-a îmbunătăţit. Acum, ei pot să audă sunete de diferite frecvenţe, intensităţi şi tonalităţi.
  • Până la 3-4 luni - bebeluşul dumneavoastră poate recunoaşte vocile (părinţilor) şi poate pronunţa sunetele consonante (M, K, G, P şi B) şi anumite vocale.
  • Până la 5-6 luni - bebeluşul dumneavoastră poate începe să chicotească la acest punct. Gânguritul începe să semene cu cuvinte.
  • Până la 8-9 luni - bebeluşul dumneavoastră începe să înţeleagă relaţia dintre cuvinte şi gesturi.
  • Până la 11 -12 luni - bebeluşul dumneavoastră începe acum să recunoască cuvinte precum „lăptic”, „biberon” sau „băiţă". Trebuie să poată rosti cuvinte, precum „mama” sau „pa-pa”.

Este posibil ca bebeluşul dumneavoastră să necesite o evaluare integrală dacă:

  • testul de screening din maternitate a sugerat o potenţială problemă
  • nu a beneficiat de un test screening în maternitate
  • nu şi-a dezvoltat răspunsurile normale ale auzului prezentate mai sus.

Nou-născutul sau copilul poate necesita o evaluare integrală a auzului dacă:

  • nu răspund la ceea ce li se spune sau nu par să observe atunci când li se vorbeşte
  • vă cere să repetaţi ceea ce aţi spus (mai degrabă pentru copiii mari decât pentru nou-născuţi)
  • au „nevoia” de a căuta în stânga şi dreapta pentru a identifica vocea sau sunetul
  • încep să vorbească mai târziu decât copiii din aceeaşi grupă de vârstă (pe baza rapoartelor educatorilor etc)
  • nu pot rosti cuvintele sau propoziţiile în modul potrivit
  • au dificultăţi de a urmări o voce în timp ce vorbesc mai multe persoane
  • pierd sunetele rapide sau uşoare
  • au performanţe şcolare reduse.

Este posibil ca copii de toate vârstele să necesite o evaluare integrală a auzului dacă:

  • vă cere să repetaţi ceea ce aţi spus (mai degrabă pentru copiii mari decât pentru nou-născuţi)
  • au avut afecţiuni care pot provoca pierderea auzului
  • au fost diagnosticaţi cu alte afecţiuni, care uneori includ pierderea de auz
  • au fost sub tratamente medicale, care pot avea un efect advers asupra pierderii de auz
  • aveţi un istoric al problemelor de auz în familie (pierderea de auz este ereditară).

Probleme comune de comportament ale copiilor cu pierdere de auz

  • Tristeţe - pentru că nu înţeleg de ce celelalte persoane strigă
  • Furie şi frustrare - pentru că nu pot auzi sau comunica
  • Ruşine - în special în apropierea persoanelor necunoscute, întrucât nu pot înţelege ceea ce li se spune
  • Tăcere şi evitare la şcoală - dacă nu îl pot auzi bine pe profesor sau nu pot urma instrucţiunile
  • Epuizare - auzul consumă multă energie. Copiii cu pierdere de auz sunt adesea epuizaţi până la sfârşitul zilei
  • Probleme de comportare - o „problemă de comportament” poate uneori să ascundă pierderea de auz la copii. Adesea, „problemele de comportament” rezultă din frustrarea auzului dificil
  • Stimă de sine scăzută - oamenii şi colegii pot trage concluzia că un copil suferă de întârziere cognitivă dacă nu deţin suficiente informaţii, iar copilul poate începe să creadă că nu este capabil sau nu poate face lucrurile pe care colegii lui le fac

 

În cazul în care consideraţi că propriul dumneavoastră copil are o problemă de auz, vă rugăm să luaţi legătura cu cea mai apropiată clinică sau cu un medic.